Vă aducem la cunoștință că pentru o navigare cat mai ușoară acest site utilizează fișiere de tip cookie. De asemenea, am actualizat politica site-ului pentru a ne conforma cu Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").
Înainte de a continua navigarea, vă rugăm să citiți și să înțelegeți conținutul Politicii de Utilizare a Cookies și Politicii de Prelucrare a Datelor.
Prin continuarea navigării pe site confirmați acceptarea politicii de utilizare a cookies si a politicii de prelucrare a datelor.
Într-un studiu asupra oportunităților de dezvoltare integrată a mediului rural din județul Iași, al cărui scop a fost de creștere a oportunităţilor de ocupare, prin sprijinirea unor noi forme ocupaţionale pentru lucrătorii independenţi din zonele rurale a fost aplicat un chestionar de evaluare pe un număr de 362 de subiecți. Una dintre variabilele urmărite în cadrul studiului a fost oportunitatea de dezvoltare a afacerilor în mediul rural, în termeni de percepție și inițiativă.
La nivelul respondenților studiului mai sus amintit (chestionarul a permis alegerea multiplă), se poate identifica percepția asupra dezvoltării locale, pe patru mari paliere:
a) Crearea de noi locuri de muncă - dezvoltarea afacerilor în mediul rural este privită ca o oportunitate pentru populația locală în termeni de noi locuri de muncă create de către majoritatea celor care au răspuns la chestionar - 50,6%;
b) Creșterea nivelului de trai - 39,2% dintre respondenții la studiu, consideră că dezvoltarea afacerilor vor conduce la creșterea veniturilor și implicit a nivelului de trai pentru populația rurală;
c) Dezvoltarea economică - 21,8% consideră că, prin dezvoltarea afacerilor mediul rural va recupera din decalajul de dezvoltare;
d) Creșterea veniturilor locale - 16% consideră că, prin dezvoltarea afacerilor la nivel local, se va resimți un impact structural asupra bugetului local prin colectarea de impozite.
Cu privire la domeniile de dezvoltare a unor afaceri, în cadrul studiului mai sus amintit, s-au testat domeniile economiei locale văzute ca domenii cu potențial de dezvoltare. Astfel, participanții la studiu percep ca oportună dezvoltarea unei afaceri în domeniul comerțului (33,01%), servicii (20,57%), procesarea de materii prime (14,83%), construcții (14,35%). Alte domenii care au mai reprezentat interes sunt transportul (7,65%), industria prelucrătoare (5,74%). Trebuie menționat faptul că metodologia studiului permitea alegeri multiple la această întrebare.
Astfel, se vizează zone cu potențial de dezvoltare acele sectoare care presupun investiții reduse, mai multe de 30% din populația zonei rurale a județului Iași considerând activitățile de comerț ca principala oportunitate de a începe o afacere.
În ceea ce privește dificultățile care stau în calea în calea inițierii unei afaceri, principalele obstacole identificate de către populația rurală sunt lipsa banilor pentru investiții - în proporție de 60,2%, lipsa informațiilor despre piețele de desfacere - în proporție de 24%, precum și birocrația pe care o presupune inițierea unei afaceri - în proporție de 18%. O altă categorie de obstacole sunt lipsa resurselor umane calificate (15%), lipsa utilităţilor (15%) si lipsa infrastructurii (14,2%). Cele mai neînsemnate obstacole in iniţiere unei afaceri sunt considerate a fi lipsa studiilor (7,8%). Trebuie menționat faptul că metodologia studiului permitea alegeri multiple la această întrebare.
Sectorul agricol din România cât și economia rurală au în general o accesibilitate mult mai redusă la serviciile financiare oferite de sistemul financiar bancar decât restul economiei. Deși sistemul bancar românesc a cunoscut o dezvoltare accelerată în ultimii ani, iar băncile au manifestat o mai mare deschidere pentru finanţarea IMM-urilor și a sectorului agro-alimentar, nu în ultimul rând datorită oportunităţilor oferite de integrarea în Uniunea Europeană, accesarea unui credit rămâne o problemă majoră pentru majoritatea fermierilor și a IMM-urilor din spaţiul rural. Recenta criză financiară și de lichidităţi ce se manifestă la nivel mondial și care afectează și economia românească accentuează și mai mult inaccesibilitatea acestei categorii de solicitanţi de credit la sursele de finanţare de pe piaţă. Mai mult chiar, folosirea pământului și a altor active agricole drept garanţii bancare este profund afectată de volatilitatea preţurilor generată de actuala criză economică.
În perioada 2006 - 2009, nivelul creditelor acordate agriculturii s-au situat sub 3% din volumul total al creditelor acordate sectorului neguvernamental din economie.
(sursa: Cadrul Naţional Strategic pentru Dezvoltarea Durabilă a Spaţiului Rural Românesc 2014 - 2020 - 2030 CNS, martie 2012).